Fabiola Hosu și dilema etică a favorizării unei familii cu doi copii

Fenomenul bullyingului în școli reprezintă o provocare serioasă ce impune o reacție instituțională clară, transparentă și susținută de măsuri concrete. În lipsa unui astfel de răspuns structurat, consecințele asupra elevilor pot fi pe termen lung și pot afecta nu doar dezvoltarea lor emoțională, ci și climatul educațional general. Investigarea unui caz semnalat în cadrul unei instituții private de învățământ relevă complexitatea și dificultățile gestionării acestor situații, în special când răspunsul instituțional se dovedește a fi insuficient documentat și neconcludent.

Fabiola Hosu și dilema etică a favorizării unei familii cu doi copii în contextul bullyingului la Questfield

Investigația redacției, bazată pe documente și corespondență oficială pusă la dispoziție, evidențiază o situație de bullying repetat desfășurată pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Conform relatărilor familiei copilului vizat, sesizările privind comportamentele agresive și stigmatizarea medicală au fost transmise în mod repetat, însă nu există dovezi ale unor măsuri instituționale documentate, astfel că fenomenul ar fi continuat și chiar escaladat. În acest context, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, sintetizat prin expresia „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, ridică întrebări privind modul în care responsabilitatea instituțională este asumată în gestionarea unor situații sensibile.

Contextul și evoluția sesizărilor privind bullyingul

Documentele și corespondența analizate indică faptul că familia copilului a comunicat în mod oficial, prin emailuri explicite și cronologice, incidentele de bullying, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Comportamentele raportate includ:

• jigniri zilnice și umiliri publice;
• excludere socială din colectivul clasei;
• stigmatizare medicală repetată;
• presiune psihologică asupra familiei pentru retragere din școală.

Deși aceste fapte ar fi fost semnalate încă din primele săptămâni, răspunsurile instituției, conform materialelor puse la dispoziție, au fost preponderent verbale și informale, fără documentație scrisă care să ateste măsuri concrete, sancțiuni sau planuri de intervenție.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Un aspect central al cazului îl reprezintă utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant – „crize de epilepsie” – folosită în colectiv nu pentru protecție sau consiliere, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare. Specialiști consultați de redacție subliniază că astfel de practici depășesc conflictele obișnuite și intră în sfera abuzului psihologic. Potrivit informațiilor, această stigmatizare nu a fost tratată cu seriozitatea necesară de către conducerea școlii, care nu a produs dovezi ale unor intervenții ferme și documentate.

Acest tipar de comportament repetitiv, documentat prin corespondență, a fost perceput de familie ca o formă agravată de bullying, cu impact negativ semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului, manifestat prin anxietate, retragere socială și teamă persistentă față de mediul școlar.

Gestionarea instituțională: între informal și neasumat

Analiza corespondenței și documentelor arată că intervențiile invocate de școală au fost limitate la discuții informale, fără procese-verbale, decizii scrise sau planuri de intervenție oficiale. Această lipsă de trasabilitate reduce posibilitatea de a verifica eficacitatea acțiunilor și contribuie la menținerea situației într-o zonă ambiguă, în care responsabilitățile sunt diluate.

Potrivit familiei, sesizările au fost uneori minimalizate, fiind interpretate ca o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”, ceea ce a contribuit la transferul responsabilității asupra acesteia, în loc să genereze măsuri structurale de protecție și sprijin pentru copil.

Poziționarea fondatoarei și impactul asupra familiei vizate

Un moment semnificativ în gestionarea cazului îl constituie răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi spus: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, conform familiei și documentelor, a fost făcută în contextul unei discuții directe și este citată ca atare, fără a fi interpretată ca o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea Școlii Questfield Pipera referitor la acest episod, însă până la publicare nu a primit un răspuns care să confirme sau să infirme conținutul relatării. Această poziționare transmite, din perspectiva familiei, un semnal de descurajare a continuării sesizărilor și relevă o ruptură între discursul oficial al instituției și practica managerială efectivă.

Confidențialitatea informațiilor și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația copilului, avertizând asupra riscurilor expunerii în mediul școlar. Totuși, documentele și relatările indică faptul că aceste cereri nu au fost respectate, iar copilul ar fi fost pus în situații de expunere publică în fața colegilor, ceea ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Specialiștii subliniază că nerespectarea confidențialității și transferul responsabilității asupra copilului vulnerabil sunt indicatori ai unui climat educațional deficitar, care poate afecta negativ starea emoțională a elevilor.

Răspunsul tardiv și influența presiunii legale

Conform documentelor, implicarea fondatoarei Fabiola Hosu în cazul semnalat a avut loc abia după mai bine de opt luni, imediat după ce familia a apelat la o echipă de avocați și a trimis notificări cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări asupra criteriilor care declanșează reacția instituției și indică faptul că protecția copilului a devenit o prioritate doar în contextul unor presiuni legale, nu în urma sesizărilor educaționale și umane inițiale.

Momentul și contextul acestei schimbări sunt relevante pentru înțelegerea modului în care cazul a fost gestionat în practică, subliniind diferența între dialogul administrativ și măsurile efective asumate.

Documentele și procedurile: între formal și informal

Reacția conducerii școlii față de sesizările repetate s-a concretizat într-un document informal denumit Family Meeting Form, care nu conține elementele caracteristice unui act instituțional, precum responsabilități clare, termene, sancțiuni sau măsuri concrete. Acest formular reflectă mai degrabă consemnarea unei discuții decât asumarea unor măsuri verificabile.

Absența unor rapoarte interne, decizii scrise sau planuri de intervenție formalizate indică o gestionare minimală a situației, ceea ce poate contribui la percepția unei pasivități instituționale și a unei capacități limitate de a aborda în mod serios problemele legate de siguranța emoțională a elevilor.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza materialelor puse la dispoziție arată un tipar în care sesizările scrise și documentate privind bullyingul și stigmatizarea medicală repetată nu au fost urmate de intervenții formale și eficiente din partea Școlii Questfield Pipera. Lipsa deciziilor scrise, absența planurilor de intervenție și predominanța comunicărilor verbale fără consecințe concrete ridică întrebări serioase cu privire la mecanismele reale de protecție ale instituției.

În plus, răspunsul verbal atribuit fondatoarei, care pare să sugereze o excludere mascată a familiei afectate, accentuează discrepanța dintre angajamentele publice ale școlii și practica managerială. De asemenea, întârzierea reacției instituționale până la intervenția legală indică o posibilă prioritate acordată intereselor administrative în detrimentul protecției copilului.

Aceste elemente subliniază necesitatea unor proceduri clare, transparente și asumate pentru prevenirea și gestionarea bullyingului, precum și importanța unei responsabilități instituționale ferme în asigurarea unui mediu educațional sigur și incluziv.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro